Infectiology este studiul bolilor cauzate de microbi și paraziți. Disciplina include diagnosticul, terapia și profilaxia infestării cu bacterii, virusuri, ciuperci și paraziți. Departamentul este, de asemenea, responsabil pentru cercetarea microbilor și paraziților, a sistemului imunitar și a dezvoltării de noi terapii și medicamente.
Care este boala infecțioasă?
Infectiologia este știința bolilor cauzate de agenți inflamatori biologici. Agenții patogeni sunt bacterii, virusuri, ciuperci și paraziți. Infecțiologul clinic este medic și are grijă de diagnostic și de eliminarea infestării cu organismele cauzale. Este un medic specialist cu pregătire suplimentară reglementată de lege.
Bolile infecțioase bazate pe cercetare sunt dedicate cunoștințelor de bază. Această subzona este dominată de microbiologie și biologie moleculară. Ramura microbiologică este specializată în continuare în bacteriologie, virologie și micologie (știința ciupercilor). Imunologia moleculară și celulară sunt ramurile care servesc la cercetarea propriilor apărare ale organismului. Aceste sub-subiecte ale bolilor infecțioase sunt, de asemenea, tratate de biochimiști și biologi. Serologia (examinarea plasmei sanguine) este o altă specialitate din imunologie.
În practica clinică, disciplinele infectiologiei sunt combinate. Microbiologul medical este un cercetător de bază prin formare. Cu toate acestea, el este adesea de partea medicului infectiolog atunci când vine vorba de diagnosticare. Deoarece microbiologul poate identifica microorganismele care au declanșat o boală infecțioasă.
Tratamente și terapii
Infecțiile bacteriene sunt o problemă comună cu care trebuie să se confrunte infectiologul. Salmonella este adesea cauza diareei în emisfera occidentală, în timp ce holera este frecventă în lumea în curs de dezvoltare. Meningita și pneumonia pot fi, de asemenea, cauzate de protozoare. Tuberculoza este, de asemenea, o inflamație bacteriană. Boala Lyme, care este transmisă de căpușe, este în creștere. Borrelia atacă sistemul nervos și articulațiile. Infecțiile bacteriene includ, de asemenea, multe boli cu transmitere sexuală.
Medicii consideră rinovirusurile cauzate de nasul curgător și alte boli respiratorii ca boli infecțioase virale. Adenovirusurile provoacă leucocitoză, o creștere a numărului de globule albe (leucocite) ca răspuns la sistemul imunitar. Virusii din această familie sunt responsabili de gripă, conjunctivită și boli diareice. Bolile copilăriei, cum ar fi oreionul, rujeola, varicela și poliomielita, precum și rubeola, sunt infecții virale. Bolile virale care provoacă febră hemoragică sunt foarte contagioase. Cauzele sunt, de exemplu, virusurile Ebola, Lassa și febra galbenă. Acest sindrom se caracterizează prin sângerare care pune în pericol viața.
Micozele sunt infecții fungice care pot implica drojdii sau ciuperci superioare. Medicii diferențiază între micozele de suprafață ale pielii și micozele sistemice sau invazive care afectează organele interne. Agenții patogeni intră în organism prin plămâni și pot afecta splina și ficatul, cum este cazul histoplasmozei (infecție cu histoplasmă). Micozele sistemice pot fi fatale. Infecția cu Candida albicans se situează între cele două grupuri de micoze. Drojdia colonizează mucoasa bucală și intestinală, precum și epiteliul pulmonar (epiteliu: țesut acoperitor).
Micozele de suprafață apar ca dermatomicoze pe piele și onicomicoze pe unghii. Paraziții umani includ protozoare (animale unicelulare), cum ar fi Plasmodium (patogenul malariei). Microbii invadează eritrocitele (globulele roșii). Celulele multicelulare, cum ar fi tâmplăria și micul pic de ficat sunt, de asemenea, parazite la om.
Metode de diagnostic și examinare
Diagnosticul în bolile infecțioase începe cu consultarea pacientului. Simptomele descrise, cum ar fi febra, epuizarea, vărsăturile sau diareea oferă medicului indicii inițiale pentru recunoașterea bolii. În timpul examinării fizice, medicul va determina semne clasice de inflamație (căldură, umflare, roșeață, durere).
Testul de sânge relevă o creștere a leucocitelor și a markerilor moleculari ai inflamației. Identificarea antigenelor din serul sanguin servește la identificarea directă a agentului patogen. Antigenii sunt molecule de suprafață ale microbilor la care reacționează sistemul imunitar cu formarea de anticorpi. Testul serologic poate detecta, de asemenea, aceste proteine extrem de specifice. Acesta este apoi un semn că un răspuns imun a avut deja loc.
Microbiologul folosește culturi celulare pentru a identifica cine a provocat infecția. Evaluarea se realizează atât macroscopic, cât și optic, precum și microscopic. Metodele de detecție biochimică completează rezultatele vizuale. Cu antibiotice, infectiologul are un mijloc eficient de eliminare a infestării bacteriene. Furnizarea de antibiotice eficiente este o provocare majoră a cercetării. Acest lucru se datorează faptului că microbii tind să dezvolte rezistență la unul sau mai multe dintre medicamentele antibacteriene. Dezvoltarea de noi antibiotice este așadar o cursă constantă împotriva timpului. Medicamentele antivirale sunt disponibile numai pentru câteva infecții cu virus.
Medicii folosesc imunizări active specifice (vaccinări) pentru a preveni inflamațiile bacteriene și virale. Medicul injectează pacientului cu agenți patogeni slăbiți, care activează sistemul imunitar. Apărările proprii ale corpului au dobândit astfel capacitatea de a reacționa rapid la o infecție. Imunizarea pasivă este utilizată pentru a combate o infecție acută. Anticorpii sunt administrați pacientului cu o injecție. Companiile farmaceutice produc aceste imunoglobuline din sângele animalelor infectate.
Medicamentele antifungice ajută împotriva infecțiilor fungice. Forma de aplicare este fie unguent pentru micoze de suprafață, fie aportul oral de tablete pentru micoze sistemice. Uneori este necesară și o injecție. Nu există încă vaccinări pentru parazitoză. Chimioprofilaxia oferă o protecție limitată împotriva malariei, iar medicamentele care au fost dezvoltate din ingredientele mugwort ajută în caz de infestare acută. Medicul scoate viermii rotunzi endoscopic din tractul gastrointestinal (tractul gastrointestinal).
