Clapă de clapetă

Cele două valve cardiace, care leagă atriul stâng cu ventriculul stâng și atriul drept cu ventriculul drept, sunt numite din motive anatomice Clapete cu pânze desemnat. Cele două supape de pliant funcționează în conformitate cu principiul nereturnării și, împreună cu celelalte două valve de inimă, care sunt proiectate ca așa-numitele valve de buzunar, asigură o circulație sanguină ordonată, care este continuată de fazele individuale ale batailor inimii.

Ce este clapa cu pânze?

Două dintre cele patru valve de inimă sunt proiectate ca așa-numite valve de pliante. În funcția lor dublă ca supapă de intrare și de ieșire, ele formează fiecare legătura dintre atriul stâng (atrium) și camera stângă (ventricul) sau atriul drept și camera dreaptă.

Din punct de vedere funcțional, se numesc și cele două clapete Valve atrioventriculare sau Supape AV desemnat. Valva pliantă din jumătatea dreaptă a inimii are trei pliante (cuspis), după cum indică numele său, valva tricuspidă. Omologul său în jumătatea stângă a inimii are doar două cuspe și se numește valva mitrală sau valva bicuspidă. Numele valvei mitrale se întoarce la asemănarea sa cu capacul unui episcop, mitra.

Cele două valve se deschid în faza de relaxare a ventriculelor (diastolă), care are loc aproape simultan cu faza de tensiune a atriilor. Ca urmare, sângele curge din atrii în camere și le umple. În faza de tensiune ulterioară a camerelor (sistola), cele două valve se închid astfel încât sângele este pompat din camera dreaptă în artera pulmonară. În același timp, ventriculul stâng se contractă și pompează sângele în aortă, artera corpului din care se desprind toate arterele marii circulații sanguine.

Anatomie și structură

Datorită funcției lor, cele două valve sunt cunoscute și sub denumirea de valve atrioventriculare sau valve AV. Valva AV din jumătatea dreaptă a inimii este formată din trei pliante, numite cuspis, care i-au dat numele de valvă tricuspidă.

Valva prospectului din jumătatea stângă a inimii este formată din doar două pliante, de la care este derivat numele său, supapa bicuspidă. Cu toate acestea, este mai bine cunoscut sub denumirea de valvă mitrală, deoarece aspectul său este oarecum o reminiscență a mitrei, capul episcopilor catolici. Marginile cuspilor individuale sunt conectate la mușchii papilari prin firuri de tendon parțial ramificate, tendinele cu cordane. Acestea sunt mici creșteri musculare care apar din mușchii inimii ventriculelor și au capacitatea de a se contracta, astfel încât firele de tendon să fie strânse și să împiedice pătrunderea în atriul corespunzător la închiderea valvelor.

Deoarece fiecare prospect este conectat la mușchiul său papilar „propriu”, trei dintre ele sunt în dreapta și două în ventriculul stâng. Pânzele constau fiecare din patru straturi. Un strat de celule endoteliale, care sunt formate din endocardul atriului sau al camerei, servește ca strat final. În dedesubt, există un strat subțire de celule de țesut conjunctiv, care conține, de asemenea, celule musculare netede în partea laterală orientată către atrium. Sub stratul de țesut conjunctiv se află stratul de burete cu fibre de colagen încorporate și fibre elastice.

Funcție și sarcini

Funcția de supapă a supapelor este să regleze fluxul de sânge între atriul stâng și ventriculul stâng sau între atriul drept și ventriculul drept. În timpul fazei de tensiune a atriilor, care coincide aproape simultan cu faza de relaxare (diastolă) a camerelor, ventilele sunt deschise, astfel încât ambele camere se umplu cu sânge.

În timpul fazei de tensiune ulterioară (sistolă) a camerelor, supapele se închid - similar cu o valvă fără întoarcere - și astfel împiedică sângele să curgă înapoi în atriile respective. Pentru ca cuspele să nu se pătrundă în atrii din cauza acumulării de presiune în camere, mușchii papilari se contractă, astfel încât firele de tendon strânse să „țină” aproape cuspile.

Clapele de pliante închise permit camerei drepte să pompeze sângele bogat în oxigen și dioxid de carbon din sistemul circulator în artera pulmonară și camera stângă să pompeze sânge bogat în oxigen din sistemul pulmonar în aortă, artera corpului mare și, astfel, în sistemul circulator. Un flux de sânge ordonat nu necesită numai funcționarea corectă a celor două valve, dar și cel al celor două valve de buzunar, care sunt situate în ventriculul stâng la intrarea aortică și în ventriculul drept la intrarea în artera pulmonară.

boli

În principiu, pot apărea două erori funcționale diferite pe ambele clapete ale aripii. Dacă în timpul fazei de deschidere, una dintre supapele prospectului deschide o deschidere insuficient de mare pentru fluxul de sânge din atriul respectiv în cameră, există o stenoză cu efecte mai mult sau mai puțin severe.

Dacă o valvă închisă nu se închide complet în timpul sistolei ventriculelor, există o insuficiență a valvei, care poate fi împărțită în diferite clase de insuficiență, în funcție de severitatea acesteia. O parte din sânge curge înapoi în anticamera corespunzătoare, astfel încât debitul cardiac este restricționat de „promovarea” din cerc. În funcție de severitatea insuficienței valvei, există o pierdere vizibilă până la severă a performanței și lipsa respirației. În cazuri speciale, pe aceeași supapă pot apărea o combinație de ambele erori ale supapei.

Defectele valvei care apar pot fi dobândite sau există de la naștere din cauza unui defect genetic. Un defect valvular dobândit la una dintre supapele prospectului se datorează, de obicei, unei endocardite, o inflamație a căptușelii interioare a inimii, deoarece stratul epitelial inflamat continuă pe prospectele valvelor. De regulă, endocardita are ca rezultat cicatrizarea sau lipirea cuspilor, ceea ce duce la stenoză sau insuficiență sau chiar o combinație a ambelor tulburări funcționale.

Un defect al valvei moștenite poate provoca simptome similare. În cazuri rare, de exemplu, valva tricuspidă este complet absentă la naștere, ceea ce duce la amestecarea periculoasă a sângelui din cele două atrii prin foramen-ovalis încă deschis, care leagă prenatal cele două atrii.